Gri

„Nu exista alb si negru, ci doar nuante de gri!”
Ce minciuna menita sa ne ajute sa fugim de adevar, sa ne impiedice sa ne apropiem de realitate. Ce iluzie…

Luati o foaie de hartie. O foaie de caiet de matematica. Colorati fiecare al doilea patratel cu negru pana cand foaia ajunge ca o tabla de sah miniaturala. Lipiti’o pe un perete bine luminat si priviti’o de aproape. O sa vedeti patratele albe si negre. Faceti un pas in spate, o sa vedeti patratele si mai mici, albe si negre. Continuati sa va departati pana cand nu mai distingeti patratelele, si o sa vedeti intr’adevar o foaie gri. E gri? Nu, nu e gri, pentru ca „gri” nu exista.
Griul nu e un adevar, nu e o existenta… ci o distanta. Distanta de adevar. Cu cat distanta e mai mare, cu atat griul e mai uniform, mai omogen.

„Gri” e iluzia in care ne ascundem frica, neputinta, lipsa de vointa sau dezinteresul de a face un pas inainte. De a privi mai indeaproape.

Nimic nu e gri.

E doar departe…