Cine e tziganii si ce vrea ei…

afis

Estimez ca intre 50 si 75% din populatia romaniei nu stie nimic despre sclavie**. Manualele scolare de istoria romanilor abia mentioneaza „dezrobirea”, fara insa a da vreo explicatie. Pe de alta parte, toti romanii stiu ca negrii au fost sclavi in America.

Consider ca aceasta situatie este inacceptabila. Intr-un fel, este de inteles ca istoricii romani au motive sa nu mentioneze acest capitol rusinos din istoria tarii prea des. Tin minte ca toata istoria pe care am facut-o la scoala avea ca motto „romanii au dus numai razboaie de aparare” si „romanii nu au facut rau nimanui”. Chiar si termenii folositi cauzeaza uneori confuzie in scopul de a diminua gravitatea situatiei. Se vorbeste despre „rob” in loc de „sclav” si de „dezrobirea tiganilor” in loc de „abolirea sclaviei” in Moldova si Tara Romaneasca”. Desi corect din punct de vedere istoric, „robie” este cosmetizat si amestecat de unii cu termeni ca iobag, serb etc., despre care nu prea stie cititorul „poporan” exact ce inseamna. Desi situatia taranilor iobagi se inrautateste din secolul al XIV-lea pana in secolul al XVIII-lea si ajunge foarte aproape de sclavie ei nu au fost niciodata sclavi ca rromii, adica fara personalitate juridica, facand practic parte din bunurile stapanului. In limbajul modern, termenul „sclav” este mai potrivit decat sinonimul sau „rob”.

Jumatate de Mileniu de Sclavie*

Primele atestari ale prezentei rromilor in Moldova (1428) si Muntenia (1385) sunt documente in care ei sunt listati ca bunuri ale unor manastiri. Cu alte cuvinte, sclavi. La venirea rromilor, sclavia era deja practicata in principatele romane. In timpul razboaielor cu tatarii, prizonierii tatari au fost transformati in sclavi; rromii au fost vazuti ca straini si tratati exact ca inamicii tatari. Interesant este ca rromii au fost facuti sclavi in mare parte din cauza ca erau mestesugari priceputi si aveau o mare valoare economica. In functie de stapan, existau trei categorii de sclavi: domnesti (ai printului sau statului), boieresti (ai boierilor) si manastiresti (ai manastirilor). La inceput, toti sclavii erau domnesti. Ei ajung in posesia manastirilor si boierilor prin donatii sau vanzare.

Documentele oficiale folosesc termenul „rob” dupa anul 1600, dar in general cuvantul „tigan” insemna automat sclav (un bun motiv pentru a folosi „rom” si nu „tigan” in ziua de astazi). Sclavii se puteau casatori doar cu consimtamantul stapanului. Daca cei doi soti aveau stapani diferiti, consimtamantul ambilor stapani era necesar. Daca robii se casatoreau fara consimtamantul stapanilor, ei erau despartiti si copii lor impartiti intre stapani. Abia in secolul al XVIII-lea (dupa 400 de ani de la inceputul sclaviei), casatoria este declarata indisolubila, iar stapanii nu au dreptul sa desparta familiile, parintii si copii – teoretic vorbind. Un roman care se casatorea cu un tigan devenea si el sclav. Un rob „iertat”, in unele cazuri exceptionale, de stapanul sau, devenea „roman” sau om liber. Odata eliberat, fostul sclav avea drepturi ca orice alt om liber. Stefan Razvan, la origine sclav tigan, ajunge boier si apoi domn al Moldovei. Singurul drept al uni sclav era cel la viata. Cu alte cuvinte, stapanul era obligat sa ii dea de mancare si sa-l tina in viata. Totusi, Felix Colson, ziarist francez care a calatorit in Balcani in 1839, mentioneaza in jurnalele sale ca „desi se intampla frecvent, nici un boier nu a fost judecat pentru omorarea unui tigan aflat in posesia sa.”

In Transilvania (aflata in Regatul Ungariei), cu exceptia partilor ajunse temporar sub stapanirea voievozilor munteni sau moldoveni, statutul rromilor era prin comparatie deosebit de bun. Ei devin iobagi ai coroanei in anii 1400, si acest statut este in general mentinut si dupa ce Transilvania devine principat autonom sub stapanirea otomana. Practic, ce insemna iobagi ai coroanei? Dreptul de a umbla prin tara si a poposi pe pamanturile coroanei, autonomia interna a cetelor de rromi, toleranta coroanei fata de ne-apartenenta la religia crestina, absenta obligatiilor militare. Romii trebuiau sa plateasca o suma coroanei, mai mica insa decat populatia sedentara. In sec al XVI-lea s-a creat in Transilvania un voievodat al rromilor, o dregatorie in frunte cu un nobil voievod. Cu timpul, rromii care au renuntat la stilul nomad de viata si-au pierdut aceste drepturi. In Transilvania Imperiului Habsburgic se duce o politica de sedentarizare si asimilare a rromilor, care are un succes partial.

Revenind la Moldova si Muntenia, tiganii ocupau treapta cea mai de jos a societatii, dar aveau un rol foarte important in economie. Un calator englez scria la inceputul sec al XIX-lea: „cu toate ca tiganii alcatuiesc o parte atat de insemnata a comunitatii, ei sunt priviti cu cel mai mare dispret de ceilalti locuitori, care, intr-adevar, se poarta cu ei putin mai bine decat cu animalele; si epitetul insultator de ‘hot’ ar putea fi tolerat mai usor decat acela de ‘tigan’.” Multi rromi erau fierari. Obiectele de fier folosite in evul mediu in cele doua principate erau in cea mai mare parte facute de rromi. Preturile relativ mari la care se vindeau sclavii demonstreaza valoarea lor economica. Ei erau cea mai ieftina si sigura sursa de munca, oricand la dispozitia stapanului si au fost o importanta sursa de imbogatire pentru boieri si tara. Importanta unui boier crestea cu numarul de sclavi pe care il detinea. Robii domnesti erau in evul mediul lasati sa isi pastreze stilul de viata nomad si sa practice meseria pe care o cunosteau, atata timp cat plateau statului o taxa. Totusi, rutele pe care sclavii aveau voie sa calatoreasca erau strict controlate de autoritati. Pentru a pastra controlul asupra lor, mai multe cete de rromi erau puse de catre stat sub controlul unui bulibasa, si el rom.

Nu de putine ori, rromii fugeau si se ascundeau in munti pentru a trai liber. Acestia au fost descrisi de un observator european in secolul al XIX-lea ca „jumatate salbatici, jumatate dezbracati, mancand carne de caini in lipsa de altceva” si de altcineva ca „un neam de tigani care au reusit sa-si pastreze libertatea fugind in salbaticie si traind ca primitivii, din vanat si jefuind ocazional cate un trecator”. Acesti oameni sunt insa adevaratii eroi ai unui popor inrobit, infruntand conditii extraordinar de grele pentru a-si pastra libertatea si avem toate motivele sa ne mandrim cu ei.

Odata introdusa economia de piata in anii 1800, sclavii sunt exploatati si mai mult ca inainte; ei sunt vanduti si cumparati in numar mare ca orice marfa si folositi in agricultura si fabrici. Felul cum sunt tratati variaza mult si in general ei sunt cu desavarsire la voia celui care ii detine. Codul penal din Muntenia din 1818 contine articolul „Toti tiganii sunt nascuti robi” si „tiganii fara stapan sunt proprietatea statului”. Cele mai tulburatoare descrieri dateaza din aceasta perioada:

„Pe strazile din Iasi din tineretea mea am vazut fiinte umane cu lanturi la maini si la picioare, altii cu zgarzi de fier la gat. Batai crunte, alte pedepse ca infometarea si legarea deasupra focului […] femei despartite de soti si fiice de parinti oameni […] vanduti ca vitele” (Mihail Kogalniceanu)

Colson descrie, dupa o vizita la casa unui boier, cum seara la masa „suferinta este atat de aparenta pe fata tiganilor incat iti pierzi tot apetitul”; apoi dimineata este trezit de tipetele sclavilor, pedepsiti cu „100 de lovituri de bici pentru o farfurie sparta.”

Desigur, exista si exemple de sclavi tratati omeneste de stapanii lor, desi acestea sunt mult mai rare. Un numar mic de boieri, simtind ca vremurile sunt in schimbare, chiar isi elibereaza sclavii.

TOP

Abolirea Sclaviei*

O noua generatie de intelectuali educati in vest incepe sa considere sclavia ca un vestigiu al trecutului si o practica barbara. In a patra decada a secolului al XIX-lea, miscarea abolitionista incepe sa atraga din ce in ce mai multi simpatizanti. Romania, o tara in rapida modernizare, care are ca model Franta, asculta din ce in ce mai mult vocile occidentalilor. Elvetianul Emile Kohly adreseaza urmatoarea intrebare intr-un memoriu tiparit la Iasi in 1841: „Veti indrazni vreodata sa va numarati printre neamurile civilizate, atat timp cat se va putea citi intr-unul din jurnalele voastre: de vandut o tiganca tanara?”. Memoriul a facut atunci o puternica impresie. De la cateva voci izolate in deceniul patru, opiniile abolitioniste ajung sa fie imbratisate de o intreaga generatie de romani scoliti in deceniul cinci. Intre anii 1843-1855, sclavia a fost abolita; intai sclavii domnesti, apoi cei manastiresti si in cele din urma cei boieresti.

S-a estimat ca peste un sfert de milion de sclavi au fost eliberati. Dupa eliberare, un numar mare de rromi au parasit tara, plecand inspre tarile vecine, iar de acolo in vestul europei si in cele din urma in America. De fapt, aceasta miscare a populatiei a fost numita a treia mare migratie a rromilor. Aceasta a avut loc in decursul a catorva generatii si a antrenat si rromii din Transilvania, Ungaria, Balcani si Polonia (totusi rromii din Romania au constituit marea majoritate a migrantilor). Prima mare migratie a fost plecarea din India in urma cu peste un mileniu iar a doua, migratia din Asia in Europa in secolul al XIV-lea.

TOP

Concluzie

Poate unii rromi in ziua de astazi se simt rusinati sa afle ca stramosii lor au fost sclavi. Din contra, daca cineva trebuie sa se simta rusinati atunci acestia sunt cei care i-au adus in aceasta stare. Romii au dovedit o enorma putere prin faptul ca au supravietuit acestor 500 de ani, si mai mult, ca au reusit sa-si pastreze limba, traditiile si identitatea ca popor. Nu de putine ori, rromii au riscat pedepse cumplite fugind de la stapani pentru a trai o viata libera si trebuie sa fim mandri de rezistenta care a avut loc.

Ian Hancock a scris in 1999: „Impreuna cu Porrajmos (Holocaustul), perioada sclaviei este un foarte tragic eveniment din istoria europeana a poporului meu [rromii]. Impreuna, acestea trebuie sa formeze parte integrala a textelor scolare, pentru ca nu numai ca nu trebuie sa uitam noi istoria noastra, dar nici cei responsabili pentru aceste crime impotriva umanitatii nu trebuie sa uite; pentru ca daca astfel de lucruri sunt uitate, ele se pot intampla din nou.”

* Jumatate de mileniu de sclavie si abolirea sclaviei dupa lucrarea „Tiganii in istoria Romaniei”, de Viorel Achim (intr-un cuvant inainte, domnul Serban Papacostea spune „este o carte de care istoriografia noastra avea de mult timp nevoie” si „este prima tratare cuprinzatoare, dedicata trecutului acestei populatii”. Deci, cata atentie se acorda istoriei rromilor in Romania daca „prima tratare cuprinzatoare” a fost publicata abia in 1998?), si dupa lucrarea domnului Ian F. Hancock, The Pariah Syndrome: An account of Gypsy slavery and persecution”. Domnul Hancock este rom de origine maghiara, profesor de studii romani la Universitatea din Texas, SUA. El a primit premiul Rafto pentru drepturile omului in Norvegia in 1997.

** Cifra de 75% este bazata pe un sondaj nestiintific, prin randurile prietenilor, dar incluzand si 20 de oameni alesi la nimereala, pe strada. Am publicat acelasi sondaj pe o pagina web timp de 6 luni. Rezultatele, desi la fel de nestiintifice, confirma ignoranta majoritatii romanilor: 45% din cei care au ales sa raspunda au spus ca rromii NU au fost sclavi in Tarile Romane.

André Stanescu

Decembrie 2004

Anunțuri

Despre warsongu

Udonwannano...
Acest articol a fost publicat în WarSongu. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

23 de răspunsuri la Cine e tziganii si ce vrea ei…

  1. Rares zice:

    misto articolul. Ma dau rotund intr-ale istoriei, dar majoritatea informatiilor din acest post imi erau straine.

    Multam!

  2. Dorina zice:

    E adevarat ca au patzit ce-au patzit dar nici romanii n-au duso mai bine tot sclavi au fost in propria tzara la turci, bozgori ,etc ,da ce-a fost a fost
    de pacatele parintzilor se ocupa divinitatea ,cat traim ne folosim de ce avem sub nas si numai de s-ar folosii de sapun ,sampon si lame de ras ar vedea lumea altfel acesti domni rromi
    EI se mandres ca traiesc liberi fara sa miste un deget au pasapoarte romanesti , fac ravagii prin starinatazti ,sant prezenti contiunuu in stirile de pe majoritatea canalelor de televiziune europeana ca autori de furturi sant ocupantzi de zone,parcuri care in care aduna gunoaie fac chefuri si beau pana vomita pe ei si negrii au fost sclavi da stiu sa se imbrace sa cante jazz si nu manele ,in fine ghinionul nostru ca negrii erau greu de adus ca sclavi

    • Amy zice:

      Măi femeie, invaţă sa scrii ca lumea, si nu mai fuma panseluţe că te ia cu halucinaţii retardat naţionaliste. Cu drag, o bozgorţă.

  3. Maryus zice:

    Cati tigani au murit la Razboiul de Independenta pentru Romania ? Dar la Primul Razboi Mondial ? Sau la al Doilea ?? Nu inteleg un lucru, de ce toata Europa ura tiganii din anul 1400 ?? Pentru ca sunt inferiori si nu se pot adapta unei societati civilizate. In 2002 in Romania erau 500.000 de tigani, in 2010-2.5 milioane de tigani CU ACTE, Guvernul a alocat 3 milioane de euro organizatiei S.P.E.R. pentru ca sa faca certificate de nastere si buletine la cei estimati a fi inca jumatate de milion. Pai este posibil asa ceva ? O minoritate sa te traga in jos ? Ce tigan ar face ceva pentru tine ? Si de ce sa le spui romi cand in toata Europa sunt numiti tigani ? TIGAN NU ESTE PEIORATIV !! Tiganul nu se confunda cu JIDANUL, jidan este peiorativ, tigan nu !! Tare as vrea sa ma intalnesc cu un forumist din asta si sa nu il bat eu, sa il trimit in cartier de tigani sa vad ce pateste, in ORICE CARTIER ! Nu intr-unul anume ! Futu-ti rasa ma-tii care te-a creat pe tine un bou, de ce a avut tactu gaura in prezervativ ?

    • warsongu zice:

      daca mie imi adresai urarile de bine atunci afla ca stau intr’un cartier de tigani, si nu mi se intampla nimic. Locuiesc la Hala Traian, asa ca te astept sa vii sa ma inveti lectii, si sa iti explic ca mi’am pierdut tatal de curand. Si sa iti explic ce dureros este. De asemenea te provoc sa imi demonstrezi tu mie cat de inferior iti sunt eu (fiind tigan) draga domnule Maryus. Cu Y.

  4. Lucian Sarbu zice:

    Foarte utile informatiile, dar trebuie facuta clar distinctia intre „robia” din Tarile Romane (careia ii erau supusi nu doar tiganii/romii, ci si tatarii) si „sclavia” binecunoscuta din Antichitatea Clasica sau din America moderna. Cine citeste scrierile din secolul 19, atat istorice cat si literare – „Schita…” lui Kogalniceanu, „Tiganii” lui Puskin, chiar si „Tiganiada” lui Budai-Deleanu – intelege ca nu putem vorbi de „sclavie” in sensul clasic al cuvantului cata vreme robii romi aveau dreptul sa se vanture de colo-colo si nu doar atat, ci sa si fure (asa cum relateaza Kogalniceanu despre „laiesi”, si asa cum se recunoaste in codul lui Vasile Lupu) fara a fi pedepsiti, cata vreme se pare ca furtisagurile produse de tigani erau la ordinea zilei. Statutul de „rob” era de fapt unul fiscal, care vroia sa spuna ca individul respectiv nu trebuie sa plateasca impozit principelui, ci unui stapan privat, fie el manastire sau boier. Asta e tot. Robul insa nu era legat in lanturi, nu era obligat sa locuiasca intr-un anumit loc, unul aflat in apropierea imediata a centrului de productie al stapanului, iar de locuirea si mancarea sa nu se ocupa stapanul, ci el insusi. „Robii” erau solicitati pe mosia boierului numai atunci cand acesta avea ceva de construit (ceea ce inseamna ca exista probabil un sistem de comunicare bine pus la punct intre boieri/manastiri pe de o parte si liderii tiganilor, pe de alta parte, ca sa stie pe unde se afla acestia). Deci cam asta e diferenta intre „robii” tigani si „sclavii” atenieni, romani, brazilieni sau nord-americani. Asa se explica si faptul ca nu avem in Tarile Romane, in ciuda a 500 de ani de „robie”, nici macar o „revolta a sclavilor”, cum am intalnit in antichitatea clasica revolta lui Spartacus, revoltele hilotilor spartani sau cum intalnim in epoca moderna revoltele sclavilor haitienilor, ale sclavilor brazilieni (1807, 1814) samd. Pai tiganii, s-avem pardon, nu aveau motiv sa se revolte. Erau pusi la munca silnica? Nu. Erau liberi sa circule? Da. Si tot asa se explica si de ce intalnim in Tarile Romane, care aveau o economie eminamente agrara, numai revolte taranesti, pana hat tarziu, in 1907, pentru ca adevaratul sclav care a construit cu munca sa prost platita si batjocorita si legat de glie economia medievala si moderna a acestei tari a fost taranul roman, nu tiganul/robul. Nu acelasi lucru se poate spune si despre Brazilia sau statele americane din sudul SUA, unde daca nu ar fi existat sclavii africani, nu ar fi existat procese economice si, implicit, prosperitate si tocmai de aceea sclavii au capatat constiinta si s-au revoltat de nenumarate ori, cerandu-si drepturile. Si mai e o diferenta intre „robia” tiganilor si „sclavia” atestata. La Atena, de exemplu, in perioada lui Pericle populatia era de vreo 400.000 de locuitori, din care „cetateni” si „imigranti” erau doar vreo 100.000. Restul – sclavi! In Brazilia, in momentul independentei, 29% din populatie era formata din sclavi. Ori tiganii nostri erau, la momentul „dezrobirii”, doar vreo 7-8% din populatie. Deci rolul lor economic si social era minor, complet atipic pentru o societate sclavagista, si semn clar ca de fapt asa zisa „sclavie” era mai mult… „robie”. Statutul de robi al tiganilor/romilor a fost un mic (sau mare) avantaj al „stapanilor” lor, care practic incasau ceva banuti de la acesti robi, dar nu dadeau principelui/statului nimic mai departe. O singura data in istoria principatelor romane a existat o taxa numita „tiganit” (se platea ceva principelui/statului in functie de cati tigani avea omul respectiv in „robie”), pe la 1700, si taxa asta a durat fix 3 ani, dupa care a fost abolita. Deci statutul de robi era de fapt o forma de eludare a taxelor pentru boieri / manastiri, si o forma de recunoastere sociala a etniei tiganesti, care trebuia „incadrata” cumva in peisaj. Hm, suna… familiar? 🙂 Totodata se poate specula ca tiganii/romii la randul lor erau multumiti de acest statut de „proprietate” a manastirii sau boierului cutare, pentru ca in felul asta puteau practic sa faca orice, inclusiv furtisaguri si inselaciuni, fiindca nimeni nu ii putea pedepsi, intrucat ar fi insemnat sa fie pedepsita manastirea cutare sau sa fie pedepsit boierul cutare. Dar, repet, asta e o speculatie! Mi se pare insa destul de credibila, avand in vedere ca trebuie sa existe vreo explicatie rationala a motivului pentru care tiganii/romii si-au pastrat atata amar de ani (intre atestarile din sec. XIV si sec. XIX) un mod de viata esentialmente parazitar. Inseamna ca undeva oranduirea sociala a acelor vremuri era de asa natura incat le favoriza obiceiurile si modul de viata, nicidecum nu le oprima. Iar singura explicatie nu poate fi decat asta, ca de fapt existenta lor nomada si parazita le convenea de minune „stapanilor” lor. Pe de alta parte nu doresc sa minimizez dezavantajele statutului de rob, in primul rand pe acela ca tiganii au capatat recunoastere civila tarziu, acest lucru impiedicandu-i sa aiba acces deplin la educatie sau la binefacerile diverselor reforme facute in perioada secolelor XIX-XX. Trebuie subliniat insa foarte clar ca „robia” din Tarile Romane nu a fost catusi de putin „sclavie” in sensul clasic al cuvantului si ar fi frumos ca, daca tot ne aplecam asupra acestor lucruri, sa facem diferenta cum trebuie. Multumesc!

  5. john doe din torpedou zice:

    bravo d-le Lucian Sarbu!!!!!!!! l-ai dat cu scuipici in freza acestui blogaras care vrea sa ne convinga pe noi romanii precum ca ,ei,tiganusii, au fost maltratati si asupriti ,saracutii.Dar mai bine am vorbi de ce se intampla in zillele noatre, cand aceasta etnie”jmekera”, pusa pe „superkombinatii” ne submineaza ca natiune.De cand cineva cu creierul slab a decis sa le dea pasaport romanesc necazurile pt noi au inceput sa curga garla,Si exemplele pot continua….de la acapararea tarabelor in piete de catre bisnitari tigani(iar taranii romani sunt obligati sa le vanda lor marfa la pret de nimic),la mafia imobiliara tiganeasca si pana la secarea bugetului tarii prin acordarea de alocatii de crestere si ajutoare sociale.E timpul ca aceste netrebnicii sa inceteze si ca preacinstita d-voastra etnie sa se apuce si sa munceasca ceva serios ,din care sa se scoata productie(si nu specula).Dar sunt sigur ca mai degraba va veni sfarsitul lumii decat sa se intample asta

    • warsongu zice:

      Eu am expus un adevar atestat istoric. Ce se intampla acum tine ce dei ce savarsesc faradelegile si de cei ce NU aplica legea. Nu iau apararea celor ce o incalca. Intr’o tara normala toti acestia infundau puscaria. Cat despre mine, eu muncesc cinstit si platesc mai multe impozite decat castigi tu, cel mai probabil.

  6. john doe din torpedou zice:

    singurul adevar plauzibil este cel prezentat de Lucian Sarbu.Restul e doar vaicareala voastra,incercarea de a atrage mila nu stiu carui ONG si poate va lipiti de niscaiva despagubiri.,”hajutoare” ,ceva acolo.Avand in vedere ca esti o minte mai „luminata” a tribului tau de ce nu o iei printre blocuri sau prin mahala sa le faci un pic de educatie sexuala pirandelor?Si daca tot esti acolo fa-le si un curs acelerat de economie.Explica-le ca nu au cum sa primeasca nici un fel de indemnizatie daca nu au contribuit niciodata la bugetul tarii.,Si ca romanii nu au obligatia sa le creasca lor plozii,asta e problema lor.Cat despre tine,fii sanatos,sa faci bani ,”sa nu ai dusmani” si nu mai fi asa curios de ce are altul in buzunar.

    • warsongu zice:

      pai daca tu crezi ca ceea ce a spus domnul de mai sus e „singurul” adevar plauzibil, nu prea am ce sa mai discut cu tine. Si nu te mai caca pe tine ca nu cresti tu plozii niciunui tigan. tu doar ii cumperi posete lu Udrea. dar banuiesc ca asta nu te deranjeaza, dat fiind ca imi pari genul tipic de votant al lui basexu.
      eu nu ma vait, si nu cer „hajutor” nimanui, si nici nu o voi face. n’ai sa’mi platesti mie plozii, si nici ai multor altii mai tigani decat mine.
      oricum, am prea multa scarba pentru oamenii incapabili sa se dezbare de rasism, asa ca vom conchide aceasta discutie, nu inainte de a’ti spune ca sunt mai multi romani moldoveni care traiesc din ajutor social in zone defavorizate decat tigani. conform principiilor tale cel putin indoielnice ar trebui sa urasc din inima moldovenii, banuiesc. pana cand romanilor ca tine n’o sa le iasa blestemul mioritei din suflet, poporul asta (din care fac si eu parte, caci sunt roman inainte de a fi de o etnie sau alta) nu are nici o sansa.
      nu te mai obosi sa imi raspunzi

  7. john doe din torpedou zice:

    QUOD ERAT DEMONSTRANDUM.
    Ai vazut ca pana la urma ai dat drumu liber la tiganu’ din tine?La pariu ca daca iti mai scriu vreo 2 mesaje te dezbraci de caracter de tot?Nu-i asa ca acum te simti mai liber?Te lasam in pace dar m-ai scormonit cu moldovenii…pai, ,beyyyy neica,oamenii astia daca iau ajutoare sociale tot au avut vreodata pe cineva in familie care a muncit si a cotizat.Tie iti pare corect ca o femeie care a muncit 20 de ani la CAP sa ia mai putin ca o tiganca cu un 2 copii? Ce dracu a facut ea pt banii astia?Aaa,da’ cu Basexu mai atins rau,cred ca ai dat in ghioc…ori ai studiat psihologii superioare.Sau pur si simplu ai presupus ca cine nu e de acord cu tine e basist.Trag concluzia ca si tu te dedai la generalizari ,deci sper ca nu ai sa vii sa faci pe lupul moralist si sa imi zici cadoar pt ca cativa fac ticalosii nemaivazute in lumea civilizata.E un rationament simplu ,sper sa nu ai batai de cap.Miorita nu mi-a placut niciodata pt ca ciobanasul din rolul principal era un papa lapte habotnic care se lasa prea mult in seama lui Doamne-Doamne(sic!)Da’ ca rima ,e ok,nu zgarie la urechi.Si daca tot suntem la destainuiri iote inca una:-bai ,de Udrea chiar imi place ca muiere,e calibru meu,dar tot nu i-as lua „jenti di chele” (sau posete ,cum ziceti voi la Bucale)…
    Hai,pa ,spor la platit taxeeeeee ca le meriti…

  8. Ned.Kelly zice:

    Mai mincinosule care ai scris asa ceva aici tu cu siguranta suferi de mania peresecutiei plus ca este si la moda in special daca esti putin mai colorat, nu mai baga asemenea minciun ordiunare cu ”sclavia” tiganilor mai incultule , tiganii n-au fost niciodata sclavi ,au fost doar niste nomazi saltimbanci proveniti din Asia si in drumul lor nomad plin de praduieli si jafuri au nimerit aici in Romania..
    In caz ca nu stiati , sclavia au imventato si au practicato arabii ,iar primii sclavi ai lor au fost europenii in speciala cei din zona mediteraneana si chiar de prin partea cea mai rasariteana a europei ,respectiv Rusia , de unde li se si trage numele de SLAV.astfel europeni din antichitate au fost primii sclavi ce au suferit timp de secole datorita arabilor , mare parte dintre ei stabiliti in nordul africii si care erau vanatori si negustori de sclavi europeni pe care apoi ii vindeau apoi celor bogati din orientul indepar insa toate aceste adevararuri istorice au fost si inca sunt pastrate secret…….dati cautare pe net la ..’SCLAVIA ALBILOR UN FENOMEN TRECUT SUB TACERE’..

    • warsongu zice:

      la cum scrii…ma abtin de la comentarii. crezi ce vrei.

    • Aghiuta zice:

      1. Cu 2500 de ani inainte de sclavia practicata de arabi Codul lui Hammurabi legisla drepturile scalvilor si alte aspecte juridice referitoare la sclavi.
      2. In discursul lui Kogalniceanu din 1/13 aprilie 1891 în ședința solemnă a Academiei Române discuta despre Dezrobirea tiganilor.
      mai ai ceva de comentat?

      PS: daca nu intelegi unele din cuvintele folosite de mine foloseste cu incredere dex.

  9. Florin Ungureanu zice:

    Informatiile de aici le stiam in forma prezentata de Lucian Sarbu, adica aceea ca sclavia tiganilor din principatele romane a fost atipica, o forma light. Lucian a speculat bine cauza acestei mentalitati parazitare, faptul ca nu au avut o sclavie tipica antichitatii, cu fiare la maini si picioare, ci un regim de munca fortata (sub spectrul pedepsei corporale sau chiar mortii ca exemplu, daca fentau munca) atunci cand avea treaba stapanul in campania agrara, in rest avand libertatea de miscare si socializare permisa de cutumele vremii si de mijloacele de deplasare, asta insemnand o arie de 20-30km diametru. Evident ca nu poate fi negata atitudinea societatii fata de tigani, atitudinea aceasta a fost intr-un fel mostenita istoric. Tiganii au ajuns in Principatele Romane tarziu, ei fiind deja cunoscuti in Europa, unde ajunsesera pe filiera africana, Egipt in special si apoi Imperiul Bizantin. Sunt sigur ca stiti etimologia termenului TIGAN, de la grecescul ATHIGANOI-ATHIGANEIN, „de neatins”, fiind considerati posedati de spirite, data fiind ocupatia lor de a ghici viitorul, conform misticismului specific evului mediu, si confuziei cu o secta izolationista din Bizant. Convingerea ca originea lor e Egiptul a dus la folosirea in alte limbi a termenilor „gitano”, „gypsy”. Cei 400-500 de ani de sclavie light si-au pus amprenta pe mentalitatea tiganilor, dar si a romanilor, „de-sclavizarea” tiganilor si adaptarea la regulile societatii fiind inca in desfasurare. Nu poate fi ignorat faptul ca tiganii in Tarile Romane nu au fost comercializati precum in America si Brazilia, nu au fost adusi de undeva spcial pentru munca, ci au ajuns aici si au ramas aici, romanii nefiind atat de destupati la cap fata de alte natii incat sa aboleascaei primii sclavia, fenomen general pe toate continentele la ora aia. Americanii nu au nici o jena in ziua de azi fata de sclavia practicata, sclavie pentru care au avut razboi civil (asta a fost cauza razboiului lor civil, sudul vrea sclavie si nordul vroia abolire si industrializare), sclavie ce s-a diluat lent de tot in segregatie si la anul de gratie 1963 inca mai era separatie clara intre negri si albi, pe cand in Romania comunista nu cred ca exista vreun articol de lege ce specifica inferioritatea tiganilor.

    Ma intreb si intreb si autorul acestui blog, cum este posibil totusi ca dupa 150 de ani, adica 10-12 generatii (o generatie e mai putin de 15 ani la tigani, dar fie doar atat) de libertate si egalitate consfintita de lege (hai macar dupa 1948 tot avem vreo 65 de ani, adica 4 generatii – avem cumva in constitutie vreun articol ce mentioneza ceva de tigani ca sunt exceptie?), din punctul de vedere al mentalitatii si comportamentului social tiganii sunt tot acolo, adica tot paraziti in majoritate? Nu am vazut un tigan in domenii ce necesita educatie, ca banking sau inginerie (lucrez in domeniu, nu exista tigan la politehnica). Se fac eforturi pentru integrarea lor prin programe de favorizare a accesului la educatie prin locuri speciale pentru ei la facultati si licee, fiind singura modalitate de desteptare a lor, dar nu vede nimeni ca aceste programe sunt de fapt discriminare pozitiva, restul cetatenilor sunt discriminati in acest fel? Cu toate astea, prefera trai parazitar, oricata gargara ar facce toti aparatorii tiganilor. Cine e in topul criminalitatii financiare, traficului de masini si carne vie, furturilor si cersetoriei in Romania si in Europa?

    Eu am o singura concluzie: cine trebuie sa faca efortul de aliniere la NORMA? O populatie de 17 milioane, sau restul de vreo 2 milioane? Conditii sunt.

  10. warsongu zice:

    Florin, nu confunda sclavia cu serbia. Nu a fost light (nici o forma de sclavie nu e light, oricat am vrea noi sa ne spalam pacatele). Dreptul de libera circulatie pe rute predefinite si atent controlate al robilor tigani a fost DOAR in transilvania si DOAR sub stapanire habsurgica, nu si in Muntenia sau in Moldova (unde a fost cea mai crunta sclavie intretinuta si practicata in special de biserica ortodoxa). Dezrobirea s’a savarsit doar in acte, pentru ca exista dovezi clare ca manasitiri din Moldova inca mai vindeau sclavi la 1921-1930, cu precadere copii „dati la stapani”. Cand aceasta practica demna de o biserica a incetat au inceput pogromurile eugeniste ce au culminat cu masivele deportari si executii dint transnistria. Dupa fatidicul 23 august si mai tarziu venirea la putere a comunistilor a inceput procesul de sedentarizare fortata, cand tiganilor mestesugari ambulanti li s’a retras dreptul de caravana libera si au fost fortati in suburbiile oraselor muncitoresti si bagati cu forta in treptele cele maid e jos ale marii industrializari. Si nu, nu era egalitate atunci dat fiind ca (daca nu stiai) tiganii au capatat drept de proprietate foarte tarziu, abia prin anii 60, nu ca atunci si’ar fi permis sa cumpere. Dupa caderea marii industrializari tiganii au fost evident primii disponibilizati si s’au trezit la marginea societatii (unde de altfel au fost mereu) far anici un soi de subzistenta alta decat asistenta sociala.
    Departe de mine gandul de a lua apararea infractorilor si a celor care se multumesc cu a trai pe spinarea societatii (paraziti, asa cum ii numesti tu). Departe de mine de a cauta circumstante atenuante pentru cep pe care legea statului roman AR TREBUI sa ii pedepseasca. Incerc doar sa dau alta explicatie mentalitatii de ura si rasism ce predomina etnia rroma la fel ca si cea romaneasca, intelegi? Pentru a mia oara repet ca e un cerc vicios de ura pe care nici romanul si nici tiganul nu il va sparge vreodata, dat fiind ca e adanc implantat in mentalitatea si in educatia noastra inca din frageda pruncie. Spargerea acestui cerc vicios cade in atributiile EXCLUSIVE ale statului si institutiilor sale, pe care, printre altele FIX PENTRU ASTA LE PLATIM!
    „Eforturile” de integrare sunt patetice, gresite si corupte. Discriminarea pozitiva face aproape la fel de rau ca cea negativa si clar nu aduce nici un folos real, iar aplicarea legii impotriva infractionalitatii etnice este cu dubla masura si ingreunata fantastic de coruptia infernala specifica statului roman (coruptie de care tiganii profita, dar nu sunt vinovati).
    E usor sa consideri tiganii ca marea problema a romaneasca si sa visezi la solutii finale, e usor sa dai vina pe alta etnie pentru lucrurile de care tu, ca cetatean, esti direct responsabil si vinovat (vezi pe cine si de ce votezi, vezi de unde iei si dai spagi, vezi cat de las esti cand treci pe langa o faradelege, etc etc etc.) Cert este ca mizerie (mai ales umana) exista peste tot in Romania, la fel si saracie, la fel si coruptie, si lipsa de educatie si ura rasiala si rasism. Doar ca evident ai nostri sunt niste superbi, ceilalti sunt de vina. Mentalitate de cacat prezenta in cantitati industriale de ambele parti.

  11. Crissa zice:

    Inafara de aberatiile pe care le vad in aceste comentarii, vreau sa adaug un lucru minuscul: E PLINA ROMANIA DE TIGANI SCOLITI, (d-nule Florin), dar nu urla toata ziua ca sunt tigani pentru a nu fi discriminati de cei ca tine. E modul lor de aparare si conservare a familiei si urmasilor lor. Judecati, dracului, omu’ si nu etnia, sexul, hainele, paru’ si mai stiu eu ce cacat, care va sare prima data in ochi! Aveti RATIUNE!… sau nu?

    • brotak zice:

      Hai nu mai spune, tu ! … Cat de PLINA ? Gâlgâie ?

      • warsongu zice:

        destui cat sa conteze. destui cat sa fii idot sa urasti o rasa intreaga. destui cat sa te faca sa iti pui intrebari daca statisticile sunt indeajuns pentru ura.
        dar pentru cineva care ii va uri oricum si oricand, oricum nu cunteaza nu? cum cacat sa poti argumenta impotriva a ceva atat de eminamente irational ca ura?

      • brotak zice:

        Nu s-ar spune ca „interventiile” tale mustesc de blandete si intelegere pentru alte puncte de vedere. Vadesti (poate demonstrativ) tot atata ura cat si si „ceilalti”. Chiar mai plastica :). Bine, inteleg ca e ura neputintei unui dialog argumentat (n-ai cu cine) dar nu e o punte nicicum.
        Ideea era ca exagerarile, indignarile ditirambice (precum la susnumita Crissa) mai mult resping decat invita la dialog. Despre tiganii scoliti, numita spune ca „e plina tara”, tu spui ca „destui” , adevarul e undeva mai jos : da, exista exceptii, cam atat. Ei merita tratati considerand ceea ce sunt si cred ca asa sunt tratati, „cand ajungi sa-i cunosti”. Pentru atitudinea „in general” fata de „rasa” , da, opereaza statistica, opereaza experientele personale neplacute si asta e un fapt. Nu zic ca e bine dar e in firea omului.
        Si nu a romanului (alta exagerare de-a voastra) ci a omului in general. Pentru ca, daca era romanu’ mai al dracu’ ca altii , nu rezistau si se inmulteau tiganii mai abitir ca oriunde in lume (acu’ sa nu spui ca discriminarea creste libidoul) , darwinist cum esti ai aflat ca un mediu neprietenos starpeste specia nu o intareste 🙂

  12. cezar zice:

    ma intristeaza sa vad cat de incuiati la minte sunt unii care au comentat aici. pacat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s