si parteadoua

Posted: Mon Feb 19, 2007 9:23 am Post subject: bre, tecnologhia la romani, bagatzai puylan ia II (returns)
noah, vineri mak unde ma trimis donsoara cu muian de bibliotacara nefututa, adica la sediu ratb da pa langa shincai. acolo (dupa mult timp de cautari) gasesc un nene tanar cu moaca de preputz taiat de moel dupa sarbatoarea de purim, sil iau la rost cu probleman mana (cardu cu pricina). asta balbaie ceva, ca e vineri, ca sa vin luni, sau marti sau in orice alta zi decat „azi”, proabil oricare „azi”, ca dansu nu poa sa majute cai prost de bese si nu stie nici sai dea drumu lu sistemu cu pricina. ii aplic niste acatiste cu privire la pizda lu doamna masa si si la toti mortii ei in general. vaducatz aminte ca data trecuta va povesteam da bonu magic, care atesta cat ce cand si cum am platit. este evident ca in tot timpu asta am platit pentru bilete ratb si cartele, pentru ca ma facut mama prost. deci am gasit in mod miraculos bonu pe birou. azi ma trezesc cu greu cu o ora mai devreme sa am timp de luat ratbu la pula si dai galop la donsoara nefututa si okelarii ai perversi. ma postez in fanta kioscului si in oprobiul generalizat al tuturor sculer matriterilor si functionarelor prezente la coada la belete scot cardul cu tot cu bon, bombez pieptu, sug burta, si il intind victorios duduii cu un ranjet fara echivoc. „donshoaraaaa” racnesc in stilu grobian hipopotalamic ce ma caracterizeasa, „ios ala cu problema, am gasit booonuuuu!!!!!” si raman intro expectativa cracanata de rhodos. tzutzu se uita la mine ca la el mai amarat viermisor dantrun cacat de soarece sifilitic simi zice „domnu, io nu pot sa vajut….la shincai, acolo tre sa mergeti”. ii povestesc cam fost, ca nam dat decat peste un mister forceps 7 luni care ma ajutat cat slanina cand mie sete, ca am bonu si ca de ce numi rescrie alt card folosind informatiile da pa bon si sal pastreze pasta sa ateste cei decacat si tot asa. asta sa uita la mine si imi repeta obsesiv si imperturbabil sincai, sincai, sincai de cred ca sanvartea bietu gheorghe in pamant. in spatele meu agitatie gen „nenea imi bag pulan cardu lu matale lasa sami iau bilet ca pierd trenu” and shit. cat pe ce sa renunt cand se sparge proasta pe care reusisem in sfarstit so enervez incat sa articuleze mai multe cuvinte: „domnu vam zis, io nam ce sa va fac, numai la sincai sau aici langa hanu lu manuc va pot ajuta, urmatorul va rog, spunetzi!” mi sa muiat jenuchele…zic „unde ziceati?!?” „la sincai sau mai jos putin, langa hanu lu manuc!” Imagini disparate au inceput sami curga prin minte…cum ii lansez un flegmon cat cizma prin fanta aia direct pe okelarii de curva penala wannabe, cum daram kiosku sil tarasc in mijlocu unei intersectii de tranvai, tresaltarea vesela a cocului donshoarei la contactu bu bombeurile unor New Rock de la mama lor de doo kile bucata si cate si mai cate. dar dupa cum am zis sunt facut cu o mana si carat de musca, asa ca nam facut nimic din toate astea. miam luat cardul inapoi (cu tot cu bonul care numi slujea la nimic) si am incercat chiar sa schitez un „multumesc” murmurat, care insa din pacate a iesit sub forma unui „duten pula mea” destul de tare sal auda si femeia de seviciu dan magazinu unirii aripa calarasi cand se caca siavea urekilen fundate. si dai galop la hanu lu manuc unde ar fo trebuit sa ma trimita inalta preoteasa a tehnologiei dan capu locului. ajung fata hanului, vaz statia de masina, casa de bilete pula. ma uit, mantorc, manvart, ma sucesc, canci. niste muncitori, doo trei apaciste, un peste care fredona o manea ragusita langa doo aurolace care probabil ii erau storfetele) si un vanzator de ziare care cred ca sia facut scoala cu primele numere ale post ochul-ului suedezilor. ma duc glontz la mosulica sil intreb in stilu in care ati intreba voi o maimuta despre teoriile materiei negre si plierii universului, cu multe gesturi clare, si urland din toti bojocii „domnu! kiosc! bilete! ratb!undeeeee?!?” asta se uita la mine simi raspunde cu o voce clara, profunda si usor sictirita :”usurel tata ca nu’s nici surd nici senil, dutenapoi vro 20 de metrii si ia stanga dupa frizerie. mai mergi 10 metri si ai gasit ce cauti pe mana stanga…” dupa care imi arunca o privire neincrezatoare in facultatile mele telectuale, de parca se indoia ca pot intelege limbajele articulate. probabil alt fost profesor universitar ajuns vanzator de ziare in mirificu romanistan. balmajesc niste scuze multumescuri sarumana la multiani si plec umilit in directia indicata. acolo dau peste o doamna cu perekea de okelari aferenta, si, incarcat de obida, trag adanc aer in piept sincep sami expun pasu’, mai mai sai povestesc cand si unde mam nascut. cucoana ma priveste cu o intelegere amestecata cu mila simi zice, „datimi va rog cardul si buletinu” evident ii dau cardu si bonu de cosmar. imi arunca scarbita bonu inapoi simi zice „datimi va rog buletinu, am nevoie de CNP” ii dau femeii bolentinu, asta infige cardu in fix acelasi cacat pe care il avea si neinceputa de la kiosk si maciuca aia de la sincai, da dan cap intelegator:” facem transfer”. baga alt card, il rescrie, mil opreste pala futut, il reincearca pala nou, mil da impreuna cu buletinu. „ne cerem scuze pentru inconveniente si speram sa nu mai aveti probleme. daca totusi se mai intampla, ma gasiti aici”. si norii sau imprastiat prieteni, soarele mia zambit, flututi multicolori miau intrat in oki, iarba verde sa facut negricioasa numai buna de fumat…ce mai, feerie. am plutit pana la metrou unde am scos cardu si , cu o urma de teama in suflet lam apropiat de cititor. ping, calatorie placuta…viata are gust.
in metrou mai nimic de semnalat….full rau pana la victoriei, dacolo mam putut aseza jos. langa mine o cuconita la vro 40j da ani cu fata de judecatoare la curea suprema era absorbita in lectura unei carti dasta „de posheta”. nush ce carte era, ca mai nou editurile (probabil humanitas dupa format) nu mai scriu titlu cartiipe fiecare pagina. sii inteles, e grav sajungi la mijlocu unei carti si sa nu stii ce citesti, asa ca ce nevoie ar fi? eh, cert e ca am aruncat si io okii si era sa scap un partz de emotia ce ma cuprins. in cele doo paragrafe, scrise cum e acum la moda cu bartai caracterele ca sa poti face un fel de roman dantro schita, am reusit sa citesc de vro 5 ori „pula” de doua ori „mortii matii” si un „so fut pe mata” pentru variatiune. si cum neandertalienii ca mine sunt teribil de amuzati in fata vulgului unde nu teastepti am izbucnit intrun ras isteric. evident ca sa prins si cucuana care mia castigat enormul respect aruncandumi o privire, un zambet, si apoi a continuat sa citeasca.
vreau si io cartea aia.

Anunțuri

Despre warsongu

Udonwannano...
Acest articol a fost publicat în vechituri și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s