Titlul nu imi apartine, ci este titlul colectiei de poze luate la fata locului de Andrea, poze pe care am de gand sa le prezint si eu in acest post. Nu sunt multe de spus atunci cand zeci de vieti sunt luate fara sens. Atrocitati se intampla in permanenta, in toata lumea. Atrocitati bazate pe religie, bani, putere, diferente culturale, sociale sau politice. Putem sa le categorisim, putem sa le gasim motive, este insa irelevant. Sunt crime comise de oameni inainte de orice motivatie.
Ca nota personala trebuie sa mentionez ca prima data cand am auzit de aceste atacuri in Oslo am banuit imediat vr’o grupare obscura de “mujahedini” jihadisti, ca sa aflu ca defapt e vorba de un alb crestin traditionalist. Poza de mai jos m’a facut sa ma simt rusinat ca fac si eu aceeasi greseala pe care o fac multi dar pe care eu o infierez (ipocrit se pare) de cate ori am ocazia. Si anume prejudecata.
Restul de poze le gasiti aici. Poze aproape la fel de cutremuratoare ca evenimentul in sine. Poze care arata cum reactioneaza un popor normal in fata unei asemenea lovituri. Poze care arata ca mereu e loc de speranta. Multumesc Andreei pentru aceasta galerie.
http://andreutza.biz/zenphoto/oslo-a-city-of-roses-grief-and-love-on-july-25th/
Toata compasiunea pentru victime si, mai ales, pentru ai lor apropiati.
“Popor normal”, insa…riscanta sintagma. Nu stiu cum, dar popoarele astea “normale”, nordice mai ales.. produc din cand in cand, asemena reactii monstruoase la “anormalitatea” intrusilor ce le jeneaza bunastarea.
Dar, da, reactia oamenilor, demna si sobra, e o lectie pentru multa lume.
politete “patologica” a fost cuvantul pe care l-a folosit o tipa din suedia despre ei.
rezultatele…se vad