deci dragele mosului si dragii cui vor vreie, vaducetz aminte cam fost la norvagina lu vikingii, recte in norvegia, si am fost foarte impresionat. Asta mai antzartz, pan februarie. Acu a venitara in vizita peacasa din cauze pe care nush daca sa le mentionez inca buna mea pretina la care cu nesimtirea caracteristica mam autoinvitat si care ma suportat in casa ei cat am stat in nordu indepartat.
Si a avut proasta inspiratie sa nentalnim mai multi in cel mai odios, cel mai cretin, cel mai imbecil loc de baut apa plata din bucuresti: cafeneaua actorilor din parcu tineretului.
Sunt la regim acerb din cauza de remediat probleme care au tinut de regimu de viata anterior. Adica mananc sanatos (corect, nu mult) si beau apa. Si incerc, fara succes sa ma las de fumat. Cert este ca beau apa, si nu mananc dupa ora 7 seara, ceea ce vas recomanda si voo. In aste conditii ajungem noi pe la 8 la locanta de trista amintire, dupa ce am orbecait pan parcu tineretului. Ma credeti ca io nici nu stiam ca are lac parcu asta? Asa de „obisnuit” al locului eram. Cert e ca nu gaseam terasa aia „din stanga cum intri, langa lac” nici de frica. Incalte nu gaeam nici macar lacu. Si cu mandra de manuta o ardeam gen aiurea (cica asa e la moda sa vbesti acum, cu „arzi” si „gen”) cautand prezumtivu lac pe malu caruia sar afla presupusa locanta. Si numai ce vedem noi 2 „badigarzi” de boskete, un el si o ia, care se plimbau privind superior prostimea si balanganindusi alene pulanele. Miam zis ca oamenii, patruland cacatu ala de parc 8h/z or sti in pula mea unde se afla mirobolanta locanta. Asa ca mandrept viguros (pentru ca io intotdeauna mandrept viguros, dragelor) spre maisusmentionatele personaje sintreb politicos „nu va suparati, unde pot sa gasesc’cafeneaua actorilor’?” si astept ca astia sa sentoarca cu fata la mine sa raspunda. Stupoare, erau deja cu fata. Soldata universala era sa scape tomfa si ma gratulat cu o privire in care sticlea inteligenta unei amibe abuzata sexual de un parameci cu priaprism ciliat (vam spart sa moara mama prostilor). Terminatoru de langa ea sa intors teapan asa, cam ca robocop cand nusi gasea slitzu, si cred ca a incercat sami comunice ceva pentru ca chica smechereasca in acoperis cu doo ape si cariile din dintii din fata ii tremurau frenetic precum si cele 3 floace roscate dan barba si okii mici si albastri ca ceru cuaternarului intro zi senina. Nam reusit santeleg nimic. Si cum mantorceam io spre nevastamea cu gandu sai zic „liniste, specimenu incearca sa comunica” numai ce se iveste din neanta o femeie in etatea varstei ei si a pudelului din lesa ei care ne explica promt, concis, scut, exhaustiv cum ar zice Urania pe unde sa o luam, sa o apucam, sa nendreptam, sa ne orientam, sa ne deplasam, cum ar zice aceeasi Mare Maestra a Astrelor si Pleonasmelor cand nu sentampla nimic fatidic da tre sa umple timpu de emisie. (Chiar bre, mai are Urania emisiune?)
Si deci si prin urmare taiem noi parcu danpulea, pe iarba, sugeamear autoritatile clorofila dintre deshte, printre niste cocalari cu fete de precursori ai verigii lipsa si gasim la un moment dat mareata terasa (care chiar e mare) de pe malu lacului care a fost dintotdeauna acolo da nul vedeam noi de matasea broastelor de usa. Dupa ceva peripetii gen cai prima terasa ba nu a doua sunt aici ba mai in fund ba mai in fata nentalnim cu pretina si pretinii si dupa ce ne bucuram noi ca broastele la inundatii (ca sa citez, sub licenta, un alt mare clasic in viata) neasezam cu curu pe bancile din juru mesei. Trec fiorii revederii sincep sa ma uit in jur asteptanduma sa vad esarfa vesela alu domnu persic, sau zambetu lu doamna popescu stela, sau saud rasu ala care ma binedispune oricand si pe carel emite des doamna bitanescu, sau macar sal vad pe matusalemicu serj pregatind un nou film istoric despre daci „caderea in sulita”. Sau macar tudor chirila ca tot numi place de fata lui. Sau macar niste corporatisti daia ceghevara wannabe care sa discute ceau mai facut ei in vama uichendu trecut. Nu. Nici pomeneala. D&G, Gucci, Armani, si alti italieni poponari si preferabil morti sclipeau pe tricoaiele musteriilor acestui jeg de terasa cu nume pretentios. Lacu mirosea putrid, si angajatilor lea luat o juma de ora sami aduca un meniu, nu sami ia comanda. Ca veni vorba de angajati. Majoritatea erau ei si aratau ca niste exBGS pensionati pe caz de boala. Ma intrebam la modu cel mai serios daca locanta respectiva nu a luat prea in serios chestia aia cu reducerea impozitelor daca angajeaza persoane cu handicap. Era clar ca pentru amaratii aia obisnuiti poate doar sa dea cu pumnu si pulanu sa ia o comanda, sa reuseasca so scrie pe caiet, so ceara de la bar, si sa mai tina minte si vag in ce zona a teraseai era masa de la care au loato era prea mult. Mult prea mult. O pizza era plimbata de la o masa la alta pe principiu „o recunoaste careva” astfel incat pana ajungea la detinatoru de drept era deja matusalemica, la mana a doa. Am cerut o apa extrem de rece intrun pahar cu multa gheata am primit una desfacuta si calda pe care mia fost cam frica so beau. Se canta live, probabil singuru lucru bun, si suna relativ ok, un fel de salsa cu jazz cu r’n’b cu chestii si o gagica cu un microfon pe care insa nam auzito.langa bucatarie, evident, erau budele, doar doo la numar, unisex, bude care sar preta lejer la un chiosc cu musamale din baicoi unde se bea rom jamaica tereza la pahare dalea cu floricele verzi sau buline rosii. Si preturile… pe zei, ce preturi. 7 lei si ceva o apa plata, cai singura chestia care ma mai poate interesa. Si la 330, adica e clar catz trebe minim 4 numai satz potolesti seata cauzata de orbecaiala prin parcu de rigoare, nu mai zic de restu da likide care sati intretina conversatia. Am dat 55 de lei pa 3 ape si ginu lu nevastamea de ma doare sufletu siacum, si sper sa le moara pula alora de sor bucura de banii aia. Sau sa li semputa iremediabil pizda dacor fi femei. Deci oribil. Pot sustine clar ca ma pis de sus pe Cafeneaua Actorilor si ca este unu din cele mai de cacat locuri in care am fost vrodata. Si pe fauna uzuala a parcului tineretului, si nu in ultimu rand pe cei doi soldati universali incapabili sa articuleze doo cuvinte intro limba cat de cat inteligibila si in mainile carora ar trebui sami plasez io siguranta. Ma pis pe mainile lor, si posed in permanta un box ghintuit care lar face sa stranute nervos si pe Vulvarin (Wolverine, telectualilor, am comis un joc de cuvintre intre Vulva si rau nemtesc Rhin) si/sau un un briceag curbat (gutter) cu lama indeajuns de lata, lunga siascutita incat sa te fac sati privesti singur ultimele batai ale inimii.
In alta ordine de idei ii ofer o muie spumoasa lu domnu Geoana, al carui discurs lam ascultat fara sa vreau de lene sami caut telecomanda in timp ce instalam Far Cry 2. A fost una dintre cele mai populiste, scarboase, imbecile, si inspaimantator de nesimtite discursuri pe care leam auzit vrodata. Ii doresc lu domnu Geoana sa suga pula tuturor pensionarilor muribunzi ale caror voturi spera el sa le castige. Nu ca ar fi mai rau ca altii, sanentelegem. Oricare altii dan minunata noastra clasa a-IV-a B politica. Doar ca azi muia primordiala ii revine lui inspaimantatoarea nesimtire de care a dat dovada prin discursu lui. Aceeasi soarte leo doresc si sustinatorilor lui de altfel, asta ca sa nu fiu bulangiu si sa generalizez blestemele la adresa tututror imbecililor care vor iesi la vot anu asta.
Atat deocamdata. Va pupa tata si ne revedem curand, ca am impresia ca tre sa zic ceva despre niste prestigiosi medici de la un spital care tocmai au omorat un om deampulea. Da mai am nevoie de detalii cu nume prenume numar de masina si adresa imbecililor. Si de acordul uneia din persoanele direct implicate. Oricum, pregatitiva ca skimbam meniu in curand si sa dam mui aprigi si altor subspecii decat politicienii, printre care si doctorii prosti dar spagari. Si in curand si politiei, careia dacai mai atribui calitatile de prosti si spagari se cheama ca faci un pleonasm dublu si impardonabil.
Sauzim de bine
