Arhiva pentru februarie, 2009

La mama lu vikingii…

Posted in dale mele on februarie 25, 2009 by warsongu

Incepusem sa pregatesc un post lung, cu poze relevante, cu haiosenii si tot felul de patanii, cu explicatii si sfaturi “in caz ca”. Era despre excursia mea de saptamana trecuta in Norvegia. Dar m-am acrit irecuperabil in timp ce-l scriam. Asa ca nu o sa fie nici haios, nici incitant. Ci doar amar. Amar ca gustul pe care mi l-a lasat aceasta excursie. Sfatul meu este sa nu va duceti, decat daca faceti parte din tagma acelor super patrioti imbecili care oricat ar fi de calcati in picioare tot si-ar iubi netarmurit tara. Altfel insa, stati acasa, pentru ca veti pati ca mine. Veti capata blestemul termenului de comparatie. Si urmatorul imbecil care imi va spune ca “lasa mah, ca mai mult sau mai putin peste tot e ca in romania, toata lumea fura, e violenta si nesimtita ca asta e natura omului” am sa-l trimit direct in pizda mamei norvegilor sa vada ca se poate si altfel. Ca se poate sa mergi zambind pe strada fara sa se uite lumea ciudat la tine crezand ca esti sarit de pe fix.

Norvegia este tara unde ministrii isi dau demisia pentru ca nu si-au platit o factura sau o rata personala.

Norvegia este tara balcoanelor deschise la parter, sau deseori ale unor simple usi de sticla la parterul unui bloc care dau direct afara, balconul fiind substituit de verdeata din fata geamului tau.

Norvegia este tara masinilor mici si nu foarte noi si a hainelor de bun gust. Pentru ca sunt bogati si ca individ si ca tara, si deci nu au complexul fomistului roman. Nu au bugatti, ghiuluri, armani, nike, gucci sau alte imbecilitati scumpe si inutile specifice cocalarului si proastei din romania. Gasesti doar cateva astfel de reprezentante pe Karl Johans Gate, printre kebaberii si buticuri de zdranganele, unele chiar vis a vis de biserica in cadrul careia exista o crasma si mai multe magazine. Dar asta e strada turistilor, pe care norvegii nu o viziteaza decat sa haleasca un kebab oslo (care mie nu mi-a placut, avea gust de sampon).

Norvegia este tara in care eu, intr-o saptamana intreaga, am auzit doua claxoane. Doua.

Norvegia este tara in care bosorogii se inghesuie in autobuze ca si la noi, dar cu schiurile in brate si in directia pistelor de ski din jurul oraselor, nu in directia biserica/piata/doctor care la noi sunt toate inevitabil in centru. Si, ducandu-se la ski, nu iti cad in cap, nu vin sa-ti haraie balos si putrid la ureche sa le dai locul cand tu mergi acasa dupa 11 ore de munca.

Norvegia este tara in care 90% din spoturile publicitare la televizor nu sunt spoturi despre tampoane, ciuperca piciorului, mucosolvin, bauturi, mancaruri, detergent, cosmetice cu formule aiuristice pentru femei batute in cap, si multe servicii bancare. Nu. 90% sin spoturile difuzate la ei se milogesc de tine sa donezi bani pentru copii africani, sa NU iti iei masina, sa nu consumi mai mult decat ai nevoie, sa te gandesti la viitorul copiilor tai si al copiilor lor, cu alte cuvinte te indeamna sa fi om.

Norvegia este tara cu magazine pe ale caror rafturi gasesti sub 10% marfa de import.

Norvegia este tara in care cand se taie copaci chiar se planteaza altii in loc.

Norvegia este tara care stie sa isi prezerve si sa isi foloseasca toate atuurile turistice. Si care nu te face sa te simti prost ca turist. Care nu iti cere bani in plus pe camere video sau aparate foto la intrarea unui muzeu. In care parcurile, muzeele, obiectivele turistice in general sunt impecabile. Iar magazinele de suveniruri nu sunt pazite. Nu au 1000 de camere de luat vederi pe metru patrat. Or sa aiba insa, in curand, pentru ca am vazut confrati de-ai nostri. Si consangvini de-ai mei.

Norvegia este tara in care iarna nu vine niciodata pe nepregatite, si nici la ei iarna nu e ca vara. Pe strazi zapada ajungea pana la 20 de centimetri, si totusi masinile mergeau, nimeni nu injura, si nu era nici o pipita isterica si nefututa la colt de strada, cu microfonul in mana in fata unei camere de luat vederi, mancand cacat despre ineficienta autoritatilor in haosul naturii dezlantuite. Da, romani, masina merge si prin 20 de centimetri de zapada. Socant, nu? Si totusi asa e. Iar orasul parea din povesti.

Norvegia este tara unde nu se grabeste nimeni. Nici la munca. Pentru ca ei sunt eficienti. Muncesc mai putin, dar mai bine. Romanul ori o freaca de moare, ori baga ca berila cu biciu pe spate, muncind mult si prost. Iar romanul poate fi dat afara daca intarzie 10 minute. Asa ca se propteste in claxon, se arunca in mijloacele de transport in comun, alearga de parca nu mai exista maine. Acolo am vazut frunti senine pe strada, si priviri limpezi. Si la noi vezi pe strada frunti senine, dar din alte motive. Iar ochii, daca nu sunt goi sunt incruntati, si daca nu tac atunci urla disperare, furie, ura, frica, frustrare…

Norvegia este tara unde oamenii nu sunt spalati pe creier nici de media, nici de politici, nici de religii. Sunt deschisi, directi fara sa jigneasca insa. Sunt asertivi, nu agresivi. Nu au Libertatea, Can Can, OTV si stirile de la ora 5 sa le ocupe 99% din procesoare. Nu au manele, si presupun ca in muzica lor au bunul simt sa fie macar corecti din punct de vedere gramatical. Acolo se demoleaza cladiri pentru a se planta copaci. La noi se taie copaci pentru a se constru biserici si birouri. Acolo jumatate din suprafata oricarui oras mai mare este parc, iar orasele sunt inconjurate de paduri dese si salbatice, parca rupte din povesti. La noi se taie si copacii de pe marginea drumului, iar in cele cateva palcuri de padure schingiuite, sufocate de miristile dezolante din jurul bucurestiului se iese la mici bere si manele, cu carca de gunoi aferenta. Au fost candva codrii vlasiei, popor de imbecili, unii din cei mai mari si mai frumosi ai europei…

Imi e scarba sa mai continui. Imi e scarba si de mine insumi.

La drumul de intoarcere am avut escala la Munchen. Zbor Lufthansa. In avionul catre bucuresti s-a suit un grup mare de “sportivi” cred si niste pipitze de mall dambovitean. Vr-o delegatie ceva. A durat imbarcarea 25 de minute. Numai a lor. Mui, puli, scandal “locu’ meu, ba al meu, mortii ma-tii”. Bagaje puse pe jos in fata usilor de urgenta. Am vazut una din asistentele de zbor, nemtoaica… se tinea literalmente de tample clatinandu-se usor pe picioare. Inainte de decolare toata lumea facea milioane de cruci pe burta. Dupa decolare cineva in fata, din grupul de romani, a borat. Citeam o carte in romana si incercam sa imi ascund rusinea crunta. Va jur ca imi venea sa plang de furie. Dupa aterizare, pe otopeni, a venit socru-miu sa ne duca acasa. Era trecut de miezul noptii… In parcare, pe cand incercam sa indes bagajul in portbagaj exact in fata noastra doi taximetristi erau sa se ia la bataie. Am auzit in 5 minute, in parcarea aeroportului, zeci de claxoane si de injuraturi. Si iar mi-a venit sa plang de furie.

Nu, chiar imi e sila sa continui.

Multumesc din suflet Andreei pentru ca ne-a suportat acolo o saptamana intreaga si o felicit ca a reusit sa scape din cosmarul numit romania si ca a ales o tara ca Norvegia in schimb. Si ii multumesc si pentru ajutorul cu pozele, pe care le puteti vedea in link-ul de la sfarsitul acestui post. Cand si daca voi fi in toane mai bune poate o sa comentam impreuna cateva poze si o sa va povestesc chestiile haioase care ni s-au intamplat acolo. Acum insa nu pot.

Numai bine.

http://chimaira.yagr.com/~lake/alex/

Later Edit:

Cand am ajuns acasa intr-un final apoteotic am fost intampinati cu vestea ca ne-a fost sparta sala de repetitii, si mai bine de jumatate din scule furate. Zeci de milioane, bani stransi cu sacrificii si efort, ca nici unul din noi n-are rude prin parlament. Bani dati ca sa ne facem meteahna de a ne canta durerea si frustrarea intr-o tara care oricum e mai surda decat mortii in morminte.

Cred ca si mortii plang in romania.

Uichend placut! Ba pa matii! :P

Posted in dale mele on februarie 7, 2009 by warsongu

Am, bag seama, niste multe multe cutume de care nam sa scap neam in veci niciodata. Pe langa ca sunt in genere destul de ursuz, marai si reped lumea repede si alte astfel de abilitati in comunicare, mai am si prostul obicei de a avea in uichend pretentia sa ma odihnesc dormind si frecando la rece si mai ales in conditii de nimeni care sa ma futa la cap. Mortii ei de topica.
Si credeti voi ca asta, gen un uichend linistit, mi sentampla mie vrodata?!? Nooo, ca doar tre sa aiba si zeii partea lor de amuzament in viata de zi cu zi, nu?

Am sa va argumentez cu poze, santelegeti despre ce vorbesc.

Deci este sambata dimineata, ora 8:20, sunt mahmur, mie foame si sunt mort de somn. Mam refugiat sa va scriu randurile astea aici, in bucatarie:

 

Pentru ca asta se intampla in camera in pat:

Si pe langa pat intrun pat pliant:

Si  pe jos,pe langa patul pliant

Si chiar sin bucatarie, langa mine, in timp ce va scriu:

Ce pula mea sa mai zic…weekend placut si voua!

Serpii, bugetu, pasaportu si satana…

Posted in dale mele on februarie 5, 2009 by warsongu

Bre lume, dupa cum stiti viata ie ca paru de la cur. Adica scurta, incalcita si plina de cacat.
In viata mai sus mentionata romanii are probleme. Mari.

O data n viata am castigat si noi o buca de mare n plus unde am putea gasi niste gaze, da guess what, e deja data deampulea unei te miri ce firma, inca da pan 92, pa principiu ca oricum nu stim dei al nostru asa ca de ce sa numi trag o spaga acum. Un contract secret (ca doar e de interes national) semnat de tot felu de secretari si cancelari de ministere. Deci sami bag pula, vreu si io sa fiu secretar, daca la noi aia care tre sa aiba grija de pixu ministrului poa sa semneze acte de interes strategic.

Melteanu votant inca nusi da seama de teapa monumentala pe care din propria prostie sia traso singur mergand la vot ca oaian strunga. A trecutara o luna si pula buget, maretii alesi fiind inca prea ocupati sa se porcaiasca, asa cum numai la balciuri poti vedea, pe marele pot de poker care este bugetu romanistanez. A venit FMIu care voia sa ne avertizeze ca si anume cresterea economica va fi de doar vro 2%, give or take 2%. Si sa ne intrebe daca vrem bani. Au plecat tremurand de nervi, convinsi fiind, ca orice om inteligent, ca pula noastra economica se va scula invers in anii ce vin. Iar creditu oferit de ei a fost refuzat, pentru ca, nui asa, romanu ie mandru si nu se (mai) inglodeaza in datorii. Base si gasca au facut front comun la prostit melteanu votant patriot, si acum toata lumea este sigura ca un acord cu FMIu near baga in cacat.
Dragii mei, am o veste foarta proasta pentru voi. Defapt doo.
1. Suntem deja in cacat pana la varfu frezei majoritare de cocalar borat si
2. Motivu pentru care bivolii pe care iatz votat nu vor FMI nu e cai fute grija de indatorarea tarii, ci ca banii de la FMI sunt in genere atent supravegheati. De FMI. Iar cosmarul general al politicianului roman este ideea de a fi intrebat ce face cu banii. Intelegeti spilu, mai votantilor?

Cu toate astea, altceva ii fute pe romanii nostri plini de, nui asa, calitati. Pasaportu biometric. Sfarsitu lumii, prieteni, nu vine ca e criza economica, nu coruptia si japca data direct pe fata ne distruge viata, nu circul de prost gust afisat fara oprelisti de oligofrenii alesi ne nenoroceste la moral, nu faptu ca un imbecil de teapa lu Boc conduce un guvern a carui singura grija e cum sa ne mai stoarca putin in timp ce lor isi maresc bugetu cu 22%, ca doar e criza. Nu prieteni. Problema adevarata este faptu ca pasaportu are mai nou cip pe care se stie sigur ca scrie fix 666. Trecem peste acerba imbecilitate cu numaru care nare nici o relevanta nici macar in numerologie, si care in nici un caz nu e inscris pe CIP (de ce pula mea ar numi cineva un cip biometric 666?!? Poate doar tocmai ca sa faca misto de imbecilii cu biblian pe cap si nimic inauntru…) si ramanem cu spaima „revolutionarului, luptatorului impotriva sistemului” ca or sa stie agenturilii unde e si ce face. La fel cu ascultatu telefoanelor, si bagat okiu la mail si smsuri. Care, dupa 100 de ani de trimis telegrame dictate si pus plicuri inregistrate in catastifuri brusc sokeaza pe roman. Iar am vesti proaste, bai preteni. Asa a fost dan totdeauna, acum doar sa legitimat public procedura. Naspa, nu? Da, e naspa daca ai de gand sa te trimiti in gradina cu pilaf si pizde nefutute a lu allah, impreuna cu un autobuz de babe si copii. Si mai naspa daca te crezi mare mafiot si vinzi droguri, arme si pipite pe net. Dar daca esti om normal, ca mine si ca tine, care nare nimic de asuns, de ce ar fi naspa? Si apoi, cine pula mea te obliga sa folosesti telefonu mobil si netu? Trimite in gatu matii porumbei, cas mai greu de interceptat.
As putea intra in detalii, sa spun ca e vorba de loguri si nu de continut, sa zic ca sunt cuvinte cheie care declanseaza interceptarile (cuvinte care nus des uzitate cand vorbesti cu mata, gen asasinat, bomba, droguri, arme, curve si altele), ca tre sa fii foarte imbecil sa crezi ca cineva va putea vrodata sa citeasca in totalitate toata cantitatea de mailuri, smsuri, scripturi de convorbire telefonica ce se inregistreaza intro singura zi. Ca toate astea sa se poata face ar insemna ca fiecare al doilea roman sa fie la casca. Dar navem noi capacitati dastea extraodrinare de rationare. Not enough RAM Memory la roman. Asa ca ne limitam la ce stim. Adica la ce neau spus popii: ca nu tre sa ne facem pasaportu cu CIPu 666 ca ardem in iad forever. Da cand vi sa dat CNPu, belimeatz pula, nu tot insemnati ati fost? Popii aia disrtusi care se caca pe ei pe bloguri „ortodoxe” au CNP? Sau ala e ok in okii bunului Dumnezeu?

Nu, dragele mele si dragii vostri, nu ne intereseaza. Suntem furati la drumu mare, ziua in amiaza mare, ne asteapta o perioada poate kiar mai de cacat decat 82-89, dar pe noi ne fute grija de magda ciumac si cipu 666. avem OTV? Avem! Avem presa libera si democrata gen libertatea/cancan/ si alte fituici imputite? Avem! Avem manele? Avem! Pai si ce pula mea sa ne mai futa grija de criza, de gramezile purulente de viermi care ne conduc, de fpatu ca in curand no sa ne mai putem caca de foame si alte astfel de trivialitati?!? Deci muie macsima dragi romani, si io pantre voi. Meritam cu varf si indesant ce ni se intampla si ce ne asteapta. Meritam, pentru ca suntem Caracalu mondial. Si desi am sa mio sug si eu cu acelasi aplomb si cot la cot cu voi, ma bucur! Ma bucur meschin, cu chicoteli gajaite si gatuite de puloiu caremi irita laringele, ma bucur in stilu frumos romanseco balcanic ca si voi o sugeti de navetz aer. Pentru ca, nui asa, meritam, iar Dumnezeu niciodata nu sa lasat asteptat la impartit dreptatea. Deci romani, sa sugem bine, ca ne pricepem.

In alta ordine de idei, pe principiu de criza „nu ne putem caca de foame dar ne stergem la cur high class” ieri am dat ultimii 20 de lei pe un bax de Zewa DeLuxe
De 2 lei bucata de rola de hartie igienica de sters la cur. Nu stiam daca mai am paine acasa, in mod sigur nu mai aveam tigari, frigideru era gol golut si mai am o saptamana pana la salariu. Dar, pe zei, am cu ce sa ma sterg la cur confortabil. Asta daca ma mai cac saptamana asta.

Va pupa tata.